Merg la sală, boss!

screenshot_11

Da, chiar merg. De vreo săptămână și ceva. Având în vedere că abonamentul este pe 3 luni și sala la 10 minute de job, cu siguranță voi merge în continuare. Diferența față de toate celelalte încercări eșuate este că acum povestea asta este doar un pas către alte activități super faine, pe care mi le doresc de mult timp (detalii, altă dată) și în nici un caz despre „Vreau să slăbesc/ să arăt mai bine/ să am fundul nu-știu-cum/ să fiu mai tonifiată/etc.” și atât.

În ideea că mai sunt și alte persoane ca mine, care se gândesc să se apuce de sală sau merg deja, dar nu le place deloc și e o mare corvoadă, o să mai scriu din când în când cum mai merge treaba. Nici mie nu imi vine să cred că zic asta, de data asta îmi place. Pentru că am pornit cu alt mindset.

1. Ce mindset, domle?

Înainte eram competitivă cu ceilalți. Cum nu eram vreo atletă, orice făceam eram etern nemulțumită de mine și cea mai varză din curtea școlii. Acum sunt competitivă cu mine însămi. Orice fac, oricât de prost mă descurc, mereu există cel puțin un moment magic în care sunt în flow: mintea se golește de orice gând, respirația se reglează și corpul meu face singur fix ce și cum trebuie. Cu cât mă concentrez și mă străduiesc mai mult, momentele astea se multiplică. Așa că, atâta timp cât sunt prezentă la sală și atentă, de fiecare dată am cel puțin o mică victorie. Pas cu pas, încep să observ lucruri – de exemplu, am început sp adun dimineți după antrenament în care nu mă doare nimic și nu mai fac febră muculară deloc. Asta după multele prime zile în care abia am mers.

O altă mare diferență este că acum nu mă mai deranjează că am trei rotocoale pe abdomen când fac vreo mișcare și mă vede lumea și nici nu stau să mă măsor sau să mă cântăresc după x sesiuni de antrenament. Dacă peste 6 luni o să arăt fix ca acum și o să fiu super flexibilă, cu rezistență mare la efort și puternică, mi-am atins ținta. Sunt sigură că e inevitabil să nu arăt diferit în bine, dar cum spuneam, nu e pe lista obiectivelor mele, ci doar un bonus care vine singur, fără să îmi bat eu capul cu el.

2. La ce sală merg?

screenshot_12

3. Ce fac la sală?

De toate. Nu am antrenor personal și nu mi-a plăcut niciodată să lucrez la aparate. Asta făceam înainte. De la „Mă duc la sală!!!” foarte rapid ajungeam mai mult să stau de vorbă cu prietenele decât să lucrez. Așa că acum am optat pentru clase, care sunt foarte variate ca orar, nivel de dificultate, tip de exerciții ș.a.m.d. Pe-o parte sunt foarte competitivă și îmi place mult să fiu din ce în ce mai bună vizibil, dar mă și plictisesc ușor, așa că e fix ce îmi trebuie ca să fie fun.

4. Cum a fost până acum?

La aparate

O singură dată, în prima zi, nu am mai prins loc la nici o clasă, așa că am băgat bicicleta vreo jumătate de oră, care e foarte mișto. Ai n variante de programe de antrenament pe care le personalizezi singur, în cele mai mici detalii, în functie de diverși parametri (greutate, înălțime etc.) și obiective (forță, slăbit ș.a.)). Bonus, ai acces la TV, internet – eu m-am uitat la un concert pe youtube – și la niște tururi virtuale peste tot în lume, ca un fel de joc pe calculator cu mașini, doar că ești pe bicicletă și avansezi în funcție de cum pedalezi. Niște ochelari AR mai lipseau! Apoi am folosit un aparat, singurul pe care îl știam relativ, și imediat a venit un instructor și mi-a explicat cum să fac corect exercițiul – kudos for that, Worldclass!

TRX, cu Viorel Udrea

Am ales clasa asta, pentru că sunt un copil: îmi place să mă agăț ca o maimuță de toate alea și în direcția asta păreau să fie benzile respective. Parțial adevărat, doar că eu nu am condiția fizică a unei maimuțe. La început a fost distractiv, într-adevăr. Pe parcurs, a devenit o probă de voință. Mi-a luat vreo două zile să mă pot așeza pe scaun și să ridic brațele complet fără să mă doară rău de tot de la febra musculară. Încă nu mi-am făcut curaj să mă mai duc a doua oară, dar luna asta sigur mă încumet.

Bag Boxing, cu Laurențiu Iliescu

De departe cea mai distractivă clasă! Am început cu o încălzire ușoară (pentru ceilalți) – alergat pe loc și niște sărituri – de abia mai respiram și mă gândeam ce caut eu acolo, dacă eram zob abia după 10 minute. Instructorul a spart în  trei segmente ora (lovituri de pumni, lovituri de picioare, lovituri combinate) și am tot lovit sacul ăla, cât de bine am putut, adică nu extraordinar. Am fost cu 1-2 secunde în urmă față de restul la secvența de lovituri, dar nu m-am lăsat și am dat pumni și picioare în sac și genunchi în aer cu mult chef și spor toată ora. (Recomand clasa asta în special în zilele când pur și simplu ai chef să tragi una cuiva – pe mine mă mai apucă uneori.)

Am apreciat foarte tare că, în momentul de frustrare maximă față de mine – obosisem foarte tare și abia mă mai mișcam – instructorul a venit la mine și mi-a spus să nu cumvă să mă bosumflu. Niște cuvinte foarte simple, care mi-au ridicat moralul instant și am continuat foarte bucuroasă.

La finalul orei facem plank 3 minute – restul lumii, eu dupa 30-45 secunde doar mă chinui – și apoi exerciții de stretching – astea îmi plac foarte mult și le fac și decent. Partea cea mai simpatică este ca atunci când ieșim din sală,  batem palma cu antrenorul. Mă simt într-un fel ca la ora de sport din școală, dar complet diferit, pentru că la cursul asta abia aștept să revin și să fac treabă și mai bine data viitoare.

Yoga

Sunt fan yoga, pentru că pune accentul pe ce poți să faci cu corpul tău, nu pe brandu’ gros și aspectu’ frumos, și, mai ales, pentru că implică o concentrare emoțională și mentală evidente, conștiente și bine controlate. Am un termen foarte bun de comparație, am făcut în trecut câteva sesiuni cu un tip din India super guru. Prima varianta la care am fost la World Class a fost mult, mult mai light, nu m-a impresionat, dar a fost numai bună pentru relaxare. Așa bună că la meditația de la sfârșit am ațipit. A doua experiență a fost cu Jani Costache. Yoga, yoga, dar am simțit-o ca pe o oră de armată. Pentru picioare a fost echivalentul a cum a fost ora de TRX pentru brațe. Cred că merg în mâini mâine …

Spinning, cu Alexandra Anastasiu

Din vestiar a fost suspectă treaba. O tipă era îmbrăcată cu costum de ciclism, numai fibră și super fit femeia. În sală, un tip mi-a explicat cum să reglez corect bicicleta fixă, astfel încât să mi se potrivească perfect. După 5 minute în care l-am ascultat cu gura căscată și ochii mari, îmi spusese așa multe informații detaliate, că am reținut doar prima chestie pe care mi-o zisese. Ei, și a venit și vremea pedalatului – nici o legătură cu ce știu și pot eu pe șosea. E de n ori mai dificil, sunt multe schimbări de ritm, nivel de dificultate și poziție (pe șa/ în picioare).

După primele 5 minute, am început să mă uit la ceas, apoi să număr melodiile care treceau. După 30 minute, o tipă a ieșit din sală. „Ha, ce fraiera! Eu am voință, nu plec de aici până nu se termină ora!”. Doar că voința a contat mai puțin decât porția imensă de tocăniță cu ciuperci de la prânz și 7UP-ul fix înainte de sală, și la minutul 45 din 60, probabil palidă-străvezie la față, am ieșit și eu din sală. Deci o să o las mai ușurel cu mesele bogate în zilele cu spinning, că nu e combinație.

Deși nu am putut duce la bun sfârșit clasa, mi-a plăcut super mult! A avut cea mai bună selecție de remixuri (inclusiv U2!) și, ce să mai, ador să merg pe bicicletă și nu mă plictisesc niciodată, mi-e tare drag chiar și când dau de greu și abia mai pot, mai ales atunci chiar.

5. Cum sunt instructorii?

Temerea mea principală față de clase a fost că o să mă accidentez, pentru că vor fi mulți participanți și instructorul o să stea în față și o să își vadă de treabă iar eu o să fac unele mișcări constant greșit. Nu e cazul!

La început, instructorii întrebă cine e pentru prima oară și acordă mai multă atenție persoanelor respective. În timpul exercițiilor, 30% din timp le fac și ei și restul se plimbă printre noi și ne corectează. La ora de yoga cu Jani Costache chiar mă rugam să nu mă mai corecteze, pentru că, evident, în posturile corecte era totul de trei ori mai greu, dar a venit la mine de n ori ba să îmi mai îndrepte o mână, ba să îmi explice cum să ajung corect în postură ca să am spatele drept ș.a.m.d.

Deși ne motivează să continuăm și să lucrăm la capacitate maximă, toți precizează destul de des ce e doar pentru cei mai avansați și ce este OK și pentru începători, astfel încât toată lumea să lucreze și să nu existe suprasolicitări. Atitudinea asta m-a încurajat să vin în continuare, pentru că nu te simți cel mai mare loser pentru că nu ești la nivelul celorlalți, din contră, capeți încredere că poți ajunge și tu acolo.

6. Ce fel de lume vine la sală?

Depinde de localizarea sălii. A mea fiind în Pipera Land, evident vin oameni care lucrează la una din zecile de corporații din zonă: și femei, și bărbați, în proporții variate în funcție de clasă – la yoga, de exemplu, nu prea vin băieți, și români, și expați și, până acum, am observat că oameni foarte politicoși, amabili și săritori dacă ești nou și ceri ajutor sau vreo lămurire.

 7. Alte cele

  • La vestiarul fetelor avem o placă de păr și un uscător Phillips super fiță. S-au dus vremurile când plecam de la sală semi-leșinată și aratând ca naiba. Dacă ești membru, ai și reducere 35% la o selecție de produse Phillips.
  • E minunată sauna și aproape deloc folosită, ceea ce înseamnă că am spațiu berechet.
  • Am văzut în ultima săptămână mai multe perechi de chiloți, sutiene și sâni decât în toată viața la un loc. Nu mă plâng, doar zic. Probabil o să îmi fac și curaj și o să întreb la un moment dat „Scuze, de unde ți-ai luat chiloții? Sunt așa mișto!” – mi-a trecut de multe ori prin cap.
  • Vestiarul e un fel de poiana lui Iocan și mersul la sală a devenit o ocazie în plus să mă văd cu unele prietene cu care mă întâlnesc prea rar, pentru că de, programe diferite. Și e chiar fain.

Cam atât momentan de pe frontul din Upground. Pe post de citat inspirațional, o replică de-a lui Alex Karev (Grey’s Anatomy), care mi-a devenit și mottot în perioada asta, în tot ceea ce fac:

There’s only one trick: show up. That’s it. Be there. Be around.

14914812_10209628113413205_1410928541_n

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s